sâmbătă, 21 martie 2009

Intravenos de oxitocina(19.03.2009)

E tare frumos sa plutesti.... sa te scalzi in iubire...sa te afunzi in adancurile ei dar sa nu-ti lipseasca aerul pentru ca dragostea te face sa-ti creasca bronhii. Sa respiri dragoste, sa mananci dragoste, sa zbori dragoste, sa inoti dragoste...E frumos sa simti ca nu mai trebuie sa lupti...pentru ca pur si simplu nu te simti amenintat.....ci te lasi pur si simplu imbolnavit, virusat....incatusat si acaparat total...... E frumos sa stii ca trebuie doar sa traiesti...azi si atat si ca maine poti sa mori pentru ca ai simtit destul sa-ti ajunga si pentru cealalta lume. E minunat sa te bucure clipa. Asta! Chiar daca maine s-ar putea sa fie doar o amintire. E frumos sa simti orice cuvant ca pe o poezie si sa stii ca pasarile canta alaturi de inima ta. E deosebit sa stii ca nimic nu te poate rani. Nici macar faptul ca nu o sa mai continue......sau ca nu ar fi reciproc ce simti...e ok!....E de ajuns ce simt pentru amanoi!
Ce sunt grijile cotidiene? Ele chiar exista? Da? Nici nu le simt!!! Pentru ca am aer, apa, hrana, vise, pasiune, aventura!Si maine e o zi! Dar cui ii pasa? Am ziua de azi! Am stele, Soare, Luna...si toata Galxia in suflet!

luni, 16 martie 2009

Mizantropie temporara (15.03.2008)

"Eu nu sunt asa! Eu sunt diferit, unic, special!" Ce minciuna gogonata!!! E iuluzia cu care se drogheaza lumea in ziua de azi! Macar inainte erau reguli morale, etichete, datini, uniforme, dogme, ritualuri universal acceptate cu care nimeni nu se certa! Pe vremea aia se stia foarte clar ca nu se poate! Acum nu! Acum nu mai e deloc blamat sa fii diferit ci chiar imperios necesar! Deci ne facem mai nou toti homosexuali, emo, genii neintelese, intram in tot felul de culte sau culturi undergrownd, negam tot ce tine de mama si de tata, sunt barbati ce-si cauta peste tot latura feminina pierduta iar femeile vor sa fie oameni de cariera pentru ca doar....de un timp incoace poarta pantaloni, nu? Batem toate regulile, ne luptam cu toate traditile si ne renegam softul adanc instalat in ADN-ul nostru......ptr. ca azi...pur si simplu putem. E "cool" sa fii diferit....e "boring" sa fii la fel ca vecinu'! Ne vopsim parul verde, barbatii poarta bijuterii si-si lacuiesc unghiile, femeile nu mai vor o familie pentru ca au devenit autosuficiente....au renuntat sa poarte rochii decente si comode iar barbatii refuza sa se mai incorseteze cu costume iar asta genereaza valori noi, drepturi noi...ca de exemplu sa nu ne mai respectam unii pe altii! Acum e era libertatii: libertatea de exprimare verbala si fizica, libertatea de a devenii bulimici si anorexici.....libertate de exprimare artistica, libertatea emanciparii femeii, libertatea sexuala...de a alege cand, cum si cu ce sex te culci dar si de a alege ce sex vrei sa porti in chiloti, libertatea de a avorta, libertatea de a te droga, libertatea de a savarsi un adulter, libertatea de a parasi, libertatea de a socializa in modul in care i se pare fiecaruia normal. Cum ramane totusi cu libertatea de a visa??? Mai viseaza cineva in ziua de azi?
Si cu toate astea.......suntem oare atat de diferiti unii de altii? Oare doare mai putin o masea acum ca esti "cool"? Oare ne doare mai putin dragostea daca suntem homosexuali, transexuali...asexuali.....sau orice alt nume om mai vrea sa ne luam ca si identitate? Oare gandirea pozitiva ne scapa de boli mai eficient decat rugaciunea? Ma intreb daca ignoranta care ne inconjoara, egoismul, egocentrismul si autosuficienta nu ne duce incet-incet spre autodistrugere...? Chiar credem ca daca barbatii se epileaza, merg la "spa", poarta haine mulate si sfasiate si femeile castiga mai multi bani ca si barbatii, nu poarta daca nu vor sutien si refuza sa mai faca copii, inseamna ca specia a devenit in sfarsit una evoluata????....Atunci intrebarea vine natural: se mai numeste "Pamant" planeta asta???

miercuri, 11 martie 2009

Durere in supradozaj(10.03.2009)

Punct. Timpul s-a oprit brusc! Tot sufletul mi s-a adunat in gat.......si ma strange...ma sufoca! Privirea mea e atintita drept in jos. Vreau sa plang...Nu pot!...Am ametit...am amortit...treptat amorteala se transforma in paralizie........am inghetat.....stop......pauza.......................
......................................................................................................................
apoi secundele incep sa curga cu o viteza foarte mica ....incep sa iau primele guri de oxigen.......ele au o reactie ciudata asupra corpului meu: ma navaleste si ma invaluie un imens val isteric de lacrimi.....ma acopera.....ma scufund in ele.....ma priveaza iar de aer...apoi...la fel de brusc ma opresc! Respiratia insa acum mi-e alerta....iau guri mari pentru a supravietui...cred ca e doar instinctul meu de autoconservare......Imi aprind o tigara: poate asa se va otravi aerul, care oricum imi lipseste si voi muri de otravire prin supradoza cu nicotina!.....Dar nu dau semne a muri...Traiesc? Asta e deci sa traiesti? La naiba! Oare moartea nu e totusi mai usoara? Cred ca e total subestimata! Ei, se pare ca marea mea pedeapsa e totusi aceea de a trai!....inca o secunda, un minut, o ora, o zi, o luna, un an, cativa ani!!!!! cu aceeasi greutate pe suflet! Cred ca sunt totusi in Iad!....si sunt condamnata sa ard vesnic! Da!....mult mai plauzibil! Sunt deci linistita: m-am reperat!

sâmbătă, 7 martie 2009

8 martie - White picked fanced house...the whole nine yards (8.03.2009)

Sunt sigura acum ca vreau acelasi cliseu pe care-l cauta toata lumea cu disperare. Am obosit (temporar...n-am nici o indoiala ca voi recidiva) sa inventez si reinventez, cu asa-zisa asertivitate si mult zel, samburele-n cireasa, macu'-n cozonac, funda pe cadou, soarele pe cer, Fat Frumos calare si ce stiu eu ce alte chestii normale pe care tot incerc sa le mutez ....ori ...mutilez (ex de mutanti: cireasa fara samburi, cozonaci cu crema de aur, funda ca si cadou, soarele ca un seaman de-al nostru ori Fat Frumos calare pe racheta). Ok....deci vreau cliseul ....insa daca se poate....imbracat mai putin sobru si cu niste accesorii colorate si total nepotrivite pentru multe locatii (ei...doar e luna femeii...cum era sa ma dezic de propria rasa tocmai acum, faimoasa prin a-si dori chestii dulci dar acre, dure dar sensibile...de-astea???....asta pe langa multele paranteze imperativ necesare pentru a ma face inteleasa).
Mi-am dat seama zilele astea (mda...numai acum...ce sa-i faci?!?!) ca nu ma voi lovi nicicand de situatia in care gripa-mi va bate la usa si imi va spune: "...buna dimineata domnisoara Anca. Vreau sa va anunt ca zilele astea va trebui sa va raciti! Vineri e ok pt. dvs.?" Si lumea mai spune ca reflectia si meditatia nu duc nicaieri!!! Sunt curioasa dupa concluzia asta ce vor mai avea de comentat!!!
In fine....cam asta e punctul meu prezent de vedere! Sa vedem unde ma va duce noul drum? Asta e manifestul meu feminist de 8 martie!!! De ce feminist??? Simplu! Pentru ca si eu, ca femeie, am experimentat in sfarsit efectul Coolidge! Cu propriile mele viziuni despre viata!